„Există multe pasaje extrem de critice la adresa lui Nae Ionescu în Jurnalul lui Sebastian. Luate în ansamblu însă, ele demonstrează că, în ciuda unor dezacorduri ideologice și etice ireconciliabile cu fostul său «director de conștiință», Sebastian a continuat să-l vadă în mod regulat. Cum se explică acest lucru?Poate că entuziasmul lui Ionescu față de Garda de Fier nu era decât un rol pe care-l juca în public – cu consecințe dezastruoase pentru discipolii săi și pentru el însuși –, în vreme ce în privat era diferit, un sceptic, în esență.”