Bine-cunoscut medievist, cu excelente contribuții în domeniul istoriei moderne și contemporane, Matei Cazacu se dovedește a fi și un povestitor cu mult umor. În dialogul cu Simona Preda, istoricul consacrat în Franța evocă slujitori importanți ai muzei Clio din România interbelică și comunistă (Petre P.Panaitescu, George D. Florescu, Constantin C. și Dinu Giurescu, Ion Nestor, Emil Condurachi, Dumitru Tudor, Mihai Berza, Andrei Oțetea, Dan Berindei, Ștefan Ștefănescu, Șerban Papacostea, Florin Constantiniu, Paul și Dan Cernovodeanu, Nicolae Stoicescu, Aurel Decei) și din străinătate (Marc Bloch, Alexandre Bennigsen, Jacques Le Goff, Pierre Chaunu, Albert Soboul).
Urmărit de Securitate, cel cunoscut în documentele poliției secrete drept „obiectivul «Englezul»” și-a lărgit orizonturile spirituale și intelectuale prin contacte cu diplomați și istorici străini. Iar legăturile cu lumea liberă l-au convins treptat să viseze la o carieră în afara țării. De la Paris, s-a alăturat reprezentanților vocali ai emigrației – Mihai Sturdza, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mihnea Berindei, Vlad Socor, Marie-France Ionesco, Maria Brătianu, Sanda Stolojan, Theodor Cazaban, Nicolae Stroescu-Stânișoară, Vlad Georgescu – și a devenit, în anii 1980, unul dintre criticii duri ai regimului Ceaușescu, prin intervențiile sale la emisiunile posturilor de radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii și RFI.
Dezvăluind principalele sale teorii referitoare la câteva personaje istorice învăluite în mister, precum baronul Gilles de Rais (Barbă Albastră), domnitorii Vlad Țepeș (Dracula) și Ioan Basarab, cărturarul Antim Ivireanul, cancelarul rutean Iațco Tăutu (Toth), diaconul tipograf Dimitrije Ljubavić ori impostorul moldo-vlah Jean Michel Cigala din secolul al XVII-lea, Matei Cazacu aduce la viață o lume fascinantă.