„Urmele lăsate de furtună se văd peste tot. Crengi rupte, ambalaje împrăștiate pe stradă, mesele răsturnate ale unui restaurant, ai cărui angajați or fi crezut, la fel ca Antoine, că norul merge în altă direcție și, când au decis să reacționeze, a fost prea târziu. Un băiat încearcă să repare cortina avariată de vânt a unei bijuterii,sub ochii unui bătrân din spatele unei vitrine pe care scrie doar în rusește. Pornim pe o stradă pietonală. Lumea își reia activitatea întreruptă ca și când nu s-ar fi întâmplat mare lucru.”