„Unul dintre cei trei soldați care dădură buzna în bucătărie, haț, îi sustrase fetiței farfuria cu borș din față, și ea rămase doar cu lingura în mână. Soldatul o sorbi ca pe un ceai, dar îl trase de mânecă un alt soldat, și el i-o transmise și lui. Cei trei soldați își trecură farfuria cu borș de la unul la altul până o goliră.Se șterseră la gură cu mânecile vestoanelor și se uitară într-o parte și-n alta. Nu se săturaseră. Mai voiau ceva să mănânce. Ridicară capacul de la cratița de pe plită și văzură că și ea era plină cu borș. O trecură și pe aceea de la unul la altul, așa fierbinte cum era. În toată încăperea aia nu se auzeau decât clefăiturile lor, peste care se suprapuneau răcnetele soldaților din curte, din grădină, din beci, care-i căutau turbați pe părinții fetei.”