„Tradiția e continuitatea în timp a unui lot de valori a căror vechime iese, aproape, din marginile temporalității. Tradiția e, cu alte cuvinte, capacitatea valorilor de a se transmite de la o eră la alta. Ea exprimă deci uriașa lor vitalitate și legitimitatea lor neuzurpabilă. Vitală și legitimă,tradiția dispune de suveranitatea unei adevărate norme. Legea însăși a spiritului se exprimă în cultul ei. Ea nu e niciodată ceva de depășit, ci, mai curând, ceva de atins, o plenitudine care se cere reconstituită. Tradiția ni se dă, ni se «înmânează». E darul fără a cărui acoperire nu putem acumula nimic, talantul pe care urmează să-l multiplicăm.”