„Toyono, în vârstă de șaptezeci și șase de ani, urca hotărâtă treptele, ținându-și nepoata de mână. Părul ei cărunt, parcă multă vreme dat uitării, fusese prins într-un coc frumos, cu trei zile în urmă, de o coafeză din Wakayama. Totuși, cârlionții de la tâmple și cocul ieșeau prea mult în evidență pentru vârsta ei.Deși încărunțise de tot, nu era greu de ghicit cât fusese de frumos și de bogat în tinerețe, dacă și acum te fermeca. Nu-și pierduse câtuși de puțin strălucirea.”