„Toată noaptea suflase un vânt aspru, șuierând printre liniile de cale ferată, zguduind geamurile și ușile. În balcon, rufele întinse pe sârmă fuseseră smulse de rafale și aruncate în stradă. Am ieșit, spre dimineață, și am început să alerg după ele, culegându-le de pe mijlocul bulevardului.Nu se vedea nici țipenie de om. Doar tramvaiele și microbuzele așteptau goale la capătul traseului să-și facă apariția, ieșind de pe scările blocurilor scufundate în întuneric, primii călători.”