„Târziu, spre seară, când zbieretele și izbiturile în gratii se mai ostoiseră din cauza oboselii firești a protagoniștilor, au apărut pe secție Septimiu și un sergent tinerel. Alături de bucătar, deținut și el, cei doi milițieni umblau din cameră în cameră să le distribuie mâncarea.După fețele lor palide și mâinile nesigure, îți puteai da seama că milițienii fuseseră sacrificați de mai marii pușcăriei și că la fiecare ușă deschisă li se părea foarte plauzibil să fie linșați de cei dinăuntru. Nu întâmplător îi trimiseseră pe ăștia doi, ei erau dintre tolomacii rămași pe dinafara circuitului șpăgii, așa că relațiile pe care le stabiliseră cu deținuții erau ceva mai bune decât ale celorlalți.”