„Și noi, românii – ce avea să se aleagă de noi? Îndată după anunțul declarației de război a Franței, l-am sunat pe Mihail și ne-am întâlnit seara, pe la opt, în fața porților Palatului Regal. Tocmai aflase că fratele lui, Poldy, se înrolase în armata franceză și era profund tulburat.O mare parte din zi umblase după vești și nu înțelegea inconștiența bucureștenilor: străzile gemeau de oameni, lumea se înghesuia pe terasele restaurantelor, continuând să râdă, să bea, să trăiască, ca și cum viitorul le aparținea, când mâine, poate, aveau să fie uciși de bombe.”