„Sârma ghimpată îmi zgârie spatele. Simt un frison în creștet care nu-mi dă pace. Sub sârmele întinse de-a lungul liniei de graniță erau săpate gropi prin care putea să se strecoare o singură persoană. Am reușit să trec peste groapă, apoi am luat-o la fugă. Am fugit cam o jumătate de oră,o distanță care trebuie străbătută înainte să traversezi granița dintre cele două țări. Nu erau mulți atunci cei care treceau granița, iar eu nu știam dacă voi fi în stare să respect toate instrucțiunile. Când am hotărât să mă întorc în țară credeam, dintr-un motiv care-mi scapă, că am să pier în zarva morții. Atunci, în clipa aceea, cu picioarele înfipte în groapă, sfâșiindu-mi spatele în sârma ghimpată. În acel loc, între cele două granițe, am ridicat ochii pentru prima dată spre cerul care stătea să se întunece.”