„Să nu pleci încă, spune Arcimboldo, de parcă ar fi pândit din somnul lui gesturile băiatului, iar vorbele acestea ar fi căzut, nu din întâmplare, peste chiar clipa în care Roro a terminat de citit scrisoarea de la prinț. Unde să plec? Înapoi, pe drumul elefantului, mormăie pictorul și iar cade în vise senine sau coșmaruri,asta doar el știe. Ar vrea să lucreze, dar vinul pe care îl dorește tot mai des și mai mult, îi aduce umbre peste lumina soarelui de vară. Încă nu sunt arșițe, dar suflarea aerului e neliniștită, iar el nu știe de ce să se apuce.”