„Plouă întruna și ceața se lipește de golf și gecile din piele strălucesc în nopțile de august, la intrările cluburilor de pe faleză. Ceața-i acolo dintotdeauna și-o să ne supraviețuiască, cel puțin senzația asta ți-o lasă, și gecile sub neoanele visceral colorate sînt pieile elefanților și leilor-de-mare mutanți,abia ieșiți în aerul vîscos și sărat, pe punțile din scînduri pietrificate. Era una din primele seri în care simțisem, awkward, că timpul devine tot mai dezarticulat. Că enorme roți zimțate se prăbușesc nevăzute, de la sute de mii de mile, peste noi.”