„În vreme ce-mi răsucesc mecanic o nouă țigaretă, iar firișoarele de praf cafeniu cad ca amețite, cu un tremur ușor, pe sugativa alb-gălbuie a mapei de scris, mi se pare de necrezut că sunt încă treaz. Și, cum aerul umed și cald al serii, care pătrunde pe lângă mine prin fereastra deschisă,dă o formă atât de ciudată norișorilor de fum, purtându-i prin preajma lămpii cu abajur verde în întunericul de un negru mat, sunt convins că am și început să visez.”