„Cum să-i convingi pe tineri că-i așteaptă vreo treizeci-patruzeci, chiar cincizeci de ani, înăuntrul cărora se pot pregăti și trebuie să se pregătească spre a face, pe traseu ori la urmă, ceva din isprava obscur dorită? Ei însă vor și speră să obțină dintr-odată, ba sunt dezamăgiți că nu obțin (cel puțin în ochii altora),ceva care să despice lumea în două. Numai că se despică ei în două, prin nerăbdarea lor – și intră apoi în statistică.”