„Când Gregor Samsa se trezi într-o dimineață, după o noapte de vise neliniștite, se pomeni în patul său metamorfozat într-un gândac uriaș. Zăcea întins pe spinarea sa tare, prinsă într-o carapace și, când ridica puțin capul, își vedea pântecele bombat, cafeniu, acoperit de mici platoșe dure și arcuite,peste care plapuma, gata să alunece cu totul, de-abia se mai putea ține.”