„Camionul nu s-a oprit nici măcar o clipă. Roțile i-au rulat și s-a balansat ca și când ar fi circulat pe un drum presărat cu pietre, nu pe asfaltul Bulevardului Magheru. Nu erau pietre cele care făceau neorânduiala drumului, ci trupuri umane. Unele călcate după ce, în încercarea lor deznădăjduită de a se feri,se împiedicaseră de celelalte, altele lovite mai întâi de capota autocamionului, lăsând roților uriașe, duble, să facă mai departe treaba morții.”