„Astăzi au mai rămas doar niște piese de muzeu tari ca betonul; pe vremea când, parcă doar din obișnuință, zidul încă mai stătea în picioare, dar puterile aflate de o parte și de cealaltă a umbrei sale continuau să latre una la alta, fie și numai cu jumătate de gură, am primit prin poștă o invitație a cărei acceptare,la început, nu părea să însemne mare lucru. Câteva nume de orașe încărunțite de vârstă – Magdeburg, Halle an der Saale, Jena și Erfurt – promiteau o călătorie înapoi prin ani. Ni se recomanda răbdare, cererile, se spunea, erau deja pe drum.”