„Anii ăștia, `82 și `83, ar trebui să-i șterg din viața mea, ca și cum n-ar fi existat. Sau mai degrabă vreau să-i uit cât mai repede, să trec mai departe sau măcar să mă prefac că tot ce s-a întâmplat nu m-a afectat în vreun fel. Sunt un tip dur și pot trece peste orice, asta e lozinca după care ar trebui să mă ghidez.Dar nu sunt un tip dur, e suficient să se uite cineva la mine într-un fel anume ca să mă înmoi imediat, sau să-mi spună ceva, pe un anumit ton, totul se duce în neant, răutatea dispare, redevin un om normal, cu sânge cald, nevoia de empatie ar trebui să fie universală.”