„Am fost de multe ori la Berlin dupã căderea Zidului si, de fiecare dată, mergeam sã văd dacă mai exist uluitorul târg de la Poarta Brandenburg, unde se vindeau relicve sovietice într-o aură tulbure, în care nostalgia nu putea fi (si nici nu încerca sã fie) contracarat de memoria faptelor devenite istorie.Tineri imberbi, pentru care RDG erau niste initiale care nu le spuneau aproape nimic, vindeau epoleti si căciuli ale Armatei Rosii, bucãti de chihlimbar si bucäti din zidul darâmat, intr-o devălmăsie indiferentã si lipsitã de sens."

Mai mult