„A fost odată o furnică neagră, care locuia la capătul Lumii… …și era prietenă cu o altă furnică neagră, care locuia la celălalt capăt al Lumii. Cele două furnici vorbeau des la telefon, își povesteau întâmplările de peste zi, discutau despre vreme, despre filme,despre sandale și despre prețul piureului de castane. În fiecare dimineață furnica de la un capăt al Lumii își făcea un ceai roșu, african, cu aromă de portocale, se suia pe taburetul din bucătărie și o suna pe furnica de la celălalt capăt al Lumii.”

Mai mult