„Asumându-și riscurile unei discursivități dezlănțuite, cascadele de enumerații, patetismul, Daniela Luca realizează un amplu poem al Bucureștiului contemporan, în care istoria mai recentă a orașului și „istoria personală” se intersectează parcă în virtutea unei fatalități. Cu accente confesive,cu deschideri către social și politic, Vatra Luminoasă trebuie însă înțeleasă în primul rând ca un „poem civic” în sensul etimologic al cuvântului și exprimă o atitudine, o „luare de poziție” în raport cu tabloul atât de deconcertant al vieții publice și al societății actuale, Ceea ce justifică retorismul, care face parte — nu-i aşa? — din recuzita obligatorie a unei asemenea formule poetice. Cartea Danielei Luca (chiar dacă s-ar putea să stârnească scepticismul „esteților”) este esenţialmente cartea unei conștiințe și toate meritele sale vin de aici.” - Octavian Soviany