Pe planeta Icsa ia naștere un copil neobișnuit, care stârnește panică printre locuitori.
„Te pomenești că nefericitul era vreun trădător care voia să distrugă arta de pe întreaga planetă! Or, într-un astfel de caz, ea una nu avea decât o singură cale: să-l închidă în peștera înghețată de la îmbinarea x-ului nordic.Cine era trimis acolo nu mai ieșea niciodată la suprafață.“
Icsa e o planetă aparte din sistemul solar, în forma literei X, care se învârte blând în ritmul unei moriști. Viața se scurge lin pentru locuitorii ei cu X-uri clar conturate pe frunte, până când în lumea lor perfectă ia naștere un copil neobișnuit.
Onux, rotund ca un pepene, stârnește groază printre icsilieni, iar aceștia, convinși că apariția unei ființe diferite e semnul unei mari năpaste, decid să scape numaidecât de Onux.
„De ce să nu accepți că ar putea exista universuri batistă sau universuri strecurătoare?“
„Fericirea îi făcea puțin portocalii, supărarea îi înverzea, iar dragostea le presăra pe întreg corpul niște pistrui mari și roșii. Atunci li se părea lor că sunt nespus de frumoși.“
„Viața se scurgea lin pe Icsa, de pe un versant spre altul, dinspre un oraș prosper, cu clădiri care atingeau norii, spre icsilienii de la periferii a căror ocupație principală era pictura.
Cu toții, încă de la naștere, aveau un simț foarte dezvoltat al culorilor și-al formelor. Poate și pentru că ei înșiși puteau să-și schimbe nuanțele în acord cu stările pe care le aveau.“