Dacă în romanul „Femei” Henry Chinaski era amorezul aflat veşnic în căutarea unor picioare lungi şi a unor sîni planturoşi, în Factotum slujbele de tot felul iau locul femeilor de tot felul. Rămas acelaşi alcoolic incurabil, în conflict cu părinţii şi cu lumea, Henry Chinaski,cel care declara că „mulţi bărbaţi cumsecade au fost lăsaţi pe drumuri de o femeie”, se hotărăşte să locuiască singur şi să-şi facă rost de o slujbă, fiindcă sumele pe care tatăl său i le pretinde pentru casă, masă şi rufărie i se par exorbitante. Astfel începe aventura nesfîrşită şi ameţitoare a slujbelor: pe rînd, magazioner, funcţionar, distribuitor, om de serviciu, muncitor într-o fabrică de biscuiţi pentru cîini, şofer, lucrător la metroul aerian ş.a. America lui Chinaski este una a mahalalelor, a dimineţilor mahmure, a pubelelor de gunoi pline cu resturile civilizaţiei umane, a tîrfelor alcoolice, a ratării. Henry nu-şi pierde însă umorul, iar tonul poveştii este unul simplu, natural, fără pretenţii, pe alocuri ironic-amar şi melancolic, ca o melodie de Leonard Cohen. Chinaski este un antierou al zilelor noastre care speră să-şi afle mîntuirea în urma aventurilor bahice şi amoroase, a experienţelor în zonele cele mai obscure ale existenţei.