„Dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, spune-i ce planuri ai“, declară Woody Allen. Sensibil la panseul cineastului, Virgil Mihalcea, profesor de istoria literaturii universale la un liceu bucureştean din anii nouăzeci, trăieşte fără o agendă anume. Cvadruplu divorţat, cu ambiţii de gânganie şi destin de euglenă,el îşi ţine orele pe pilot-automat şi simte cum îl îneacă blazarea. Elevii râd de el, colegii îl privesc de sus, directorul l-ar vrea pe făraş. Această existenţă cenuşie se colorează violent când în garsoniera şi în viaţa lui Mihalcea pătrunde Carla Bracci, o tânără cu aptitudini de maseuză şi fizic de iepuraş Playboy. Schimbarea e bruscă şi totală. În jurul lui Mihalcea încep să crească mafioţi cu acoperire diplomatică, lichidatori sadici, dealeri hârşiţi, poliţişti cu agendă dublă. Totul se transformă într-un perpetuu joc de măşti în care situaţiile basculează neaşteptat. Însă Balul fantomelor nu e doar o farsă din vremea de început a traficului de droguri din România. Cartea pastişează deopotrivă reţetele thrillerelor de doi bani şi ONG-urile cu gesticulaţie ineficientă şi apetit bugetivor.
Dan C. Mihăilescu prezintă Balul fantomelor (ProTV, „Omul care aduce cartea“, 10 septembrie 2009)