Elfriede JELINEK s‑a născut în 1946 la Mürzzuschlag, Austria. A studiat compoziţia la Conservatorul din Viena, urmând în paralel studii de teatru şi istoria artei, întrerupte din pricina unei depresii.A absolvit Conservatorul în 1971, la clasa de orgă. A debutat în 1967 cu volumul de versuri Lisas Schatten (Faptele Lisei). A cunoscut însă succesul cu romanele Die Liebhaberinnen (1975; Amantele, Polirom, 2006, 2013), Die Ausgesperrten (1980; Excluşii, Polirom, 2005), Die Kinder der Toten (1995; Copiii morţilor) şi mai ales cu Die Klavierspielerin (1983; Pianista, Polirom, 2004, 2012), acesta din urmă având o puternică încărcătură autobiografică. În 1989 romanul Lust (Pofta) a declanşat un imens scandal din pricina sexualităţii violente, linie în care se înscrie şi romanul Gier (2000; Lăcomie, Polirom, 2008). Elfriede Jelinek a tradus din operele lui Thomas Pynchon, Christopher Marlowe, Oscar Wilde, Georges Feydeau şi Eugène Labiche, a scris scenarii de film, librete de operă, piese de teatru, eseuri, poezie. A fost distinsă cu nenumărate premii naţionale şi internaţionale, printre care Premiul Büchner (1998), Premiul Heinrich Heine al oraşului Düsseldorf (2002) şi Premiul Stig Dagerman (2004). În 2004, i‑a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură „pentru fluxul muzical al vocilor şi antivocilor din romanele şi piesele sale, ce revelează, cu un extraordinar talent lingvistic, absurditatea stereotipurilor sociale şi forţa lor subjugatoare”.